Mic dejun Ardelenesc

Dupa ce  am copt pita, eram datoare cu o sectiune :

Am pus-o la loc de cinste,in capul mesei,intr-o companie selecta,alaturi de o bucata de cas proaspat,cu miros de zapada si gust ,de miei si de stana,cateva bucati de slana moale ca untul,afumata cu lemn de fag,un ou pe care nu l-a numerotat nimeni de la 1 la 3,cateva ridichi de luna atat de fragede incat nu au gust de ridichi,ci doar seva fina si nelipsita ceapa rosie,dulce,aspra.

-Vai doamna,ceapa la micul dejun ?

-Da de ce nu ?

Placerea nu are "clasa" :)

                 

                          

Dupa un  mic dejun ca asta poti da cu cutitu-n piatra.

Eu nu am sa fac asta,ca tin prea mult la cutitele mele,si apoi tre sa strig :

Mai cutit,cutit,cutit,

De trei ori te-am ascutit.

Ma duc sa-i inchid gura neuronului.

Care neuron ?

Neuronul ala care nu-mi da pace,nu doarme,e mereu nemultumit,se agita,da din maini si din picioare si striga cat il tine gura :

- Treci la treaba !

Ce final.... pentru "Un mic dejun cu dragoate ".