Am pus-o la loc de cinste,in capul mesei,intr-o companie selecta,alaturi de o bucata de cas proaspat,cu miros de zapada si gust ,de miei si de stana,cateva bucati de slana moale ca untul,afumata cu lemn de fag,un ou pe care nu l-a numerotat nimeni de la 1 la 3,cateva ridichi de luna atat de fragede incat nu au gust de ridichi,ci doar seva fina si nelipsita ceapa rosie,dulce,aspra.
-Vai doamna,ceapa la micul dejun ?
-Da de ce nu ?
Placerea nu are "clasa" :)
Dupa un mic dejun ca asta poti da cu cutitu-n piatra.
Eu nu am sa fac asta,ca tin prea mult la cutitele mele,si apoi tre sa strig :
Mai cutit,cutit,cutit,
De trei ori te-am ascutit.
Ma duc sa-i inchid gura neuronului.
Care neuron ?
Neuronul ala care nu-mi da pace,nu doarme,e mereu nemultumit,se agita,da din maini si din picioare si striga cat il tine gura :
- Treci la treaba !
Ce final.... pentru "Un mic dejun cu dragoate ".
7 comentarii:
painea ca painea,da' slanina si casu'ma omoara !
Asa cum zice pansy,ca eu nu mai pot spune nimic!!
Dati adresele sa arunc cu niste
slanina dupa voi.
Cas nu pot ca se strica pan la germanica :)
Eu nu vreau decat un pahar de vorba, ca mare har ai la povestit! Ei, si o buca' de pita...
Elena,
Esti o draguta.
Multumesc.
M-ai facut sa rosesc.
Lia, cu ce ti-am gresit? Da' cu ce, spune-ne, te rog? Demult nu am mai avut parte de asa un rasfat, si cred ca nici prea curand stomacele noastre neserioase nu ne vor permite sa ne bucuram de asa minunatii. Altfel, slana-i in pod, da' brisca-i ascunsa bine :)
PS. Am niste premii pentru tine la mine pe blog :)
Bunny,
Multumesc.
Vin sa le iau acusica.
Trimiteți un comentariu