Cei mai simpli biscuiti din lume sunt biscuitii cu ulei.
Ce reprezinta ei pentru mine ?
O parte din amintirile dragi din copilarie.
Bunica materna ne astepta in fiecare vacanta de vara cu un vailing din ala mare de metal plin ochi cu biscuitii astia .
Cred ca facea o portie din vreo doua kg de faina, sa avem ce rontai doua saptamani si parca nu se mai terminau .
Una din cele mai mari calitati a acestor biscuiti, este ca se pastreaza mult si nu-si schimba consistenta .
Ii punea in ligheanul mare din metal ,acoperiti cu un prosop de casa din bumbac si rezistau pe campul de batalie pana la ultimul soldat.
Tot keksuri din astea facea mama cand plecam in concediu in vremuri de mult apuse, cand prin magazine nu gaseai altceva decat carlige goale .Mai facea ea draguta si alte prajituri rezistente si ascutite ca lupta de clasa: turta dulce si napolitane cu crema caramel si nuci .
Le punea in cutii din carton ,din cele pentru pantofi si calatoreau cu noi in portbagajul masinii, facand turul patriei.
Eu de pe bancheta din spate ,nu faceam altceva decat sa intind mana pana la cutie, de unde mai extrageam un fursecut aromat .
Sunt simpli,veconomici si o alternativa sanatoasa la biscuitii din comert pe care copiii o vor adora .
Cand m-am maritat, am primit si eu in "lada de zestre ", trei vailinguri din metal verde de trei dimensiuni diferite .
Era de neconceput sa nu ai asa ceva in dotare .
Pai unde sa pui tona de pancove , ciurigai, placinte si bineinteles biscuitii ?
In ce sa dospesti aluatul de paine ?
In ce sa amesteci carnea pentru carnati ?
Pai nu ?
Au acum 50 de ani, sau poate mai mult, smaltul sarit pe ici pe colo, da nu ma pot desparti de ele. Inca isi fac treaba cu dedicatie si mai mult decat atat, au in hardul memoriei retete vechi, pe care mi le soptesc la ureche intr-o complicitate plina de iubire care ma infioara . :)
Ingrediente :
600 g faina
150 ml ulei
2 oua mari
100 ml lapte
200 g zahar
20 ml rom
caja rasa de la doua lamai
o lingurita cu varf, praf de copt
3 plicuri zahar vanilat
putina sare fina
Intr-un castron se amesteca ouale intregi cu zaharul. Adaugam apoi uleiul in fir subtire, ca la maioneza ,amestecand mereu cu o lingura din lemn.Adaugam apoi laptele ,vanilia, romul si coaja de lamaie. Si la urma faina amestecata cu praful de copt si putina sare .
Framantam un aluat elastic si usor gras .
Rupem cate o bucata si o intindem pe masa infainata in foaie de aproximativ un milimetru si jumatate grosime .
Taiem diferite forme, cu matritele trecute prin faina .
Le punem in tavi pe hartie de copt , lasand distanta de 1cm intre ele .
Coacem la 180 degrade 7-10 minute, pana cand fursecurile se coloreaza usor .
Daca le lasati albe, vor fi mai moi . Cele usor bronzate vor fi mai crocante .
Din
Se pot manca simple ,sau mai sofisticat ,cu putin gem si o cana de lapte .
Pentru ca amintirea ce ma bantuia sa fie exorcizata, a fost musai sa pun laptele in cana copilariei. Canuta mea din portelan cu buline rosii .
Va mai aburesc cu o chestie si ma duc .
Stiti ce imaginatie bogata au copiii .
Eu imi aduc aminte ca ma jucam cu fursecurile astea si inventam povesti despre fiecare ciupercuta , cursulet, steluta, floricica sau luna .
Le spovedeam si le descantam in parte, inainte de a le baga in gura .
Si zau ca fiecare forma avea alt gust ..... :)
Sa fiti iubiti !