duminică, 19 decembrie 2010

Am intalnit si Piscoturi fericite :)


De ce Piscoturi cu P mare ?
Pentru ca e vorba despre Piscot.
Al treilea pisic venit in casa noastra si care acum are 4 ani.
Cum a venit ?Pai cam brusc.
Nu era ajun de Craciun ,cand lumea e mai buna si mai miloasa ci un sfarsit de august calduros.
Ma duceam frecvent la ZooCenter sa cumpar mancare pentru cele 2 pisici si 2 caini de acasa.
Acolo,in custi,sumedenie de animale,ca doar e Zoo.
Pui de pisica si de caine,de rasa sau maidaneze,iepuri, papagali, pesti, hamsteri,de toate formele,dimensiunile,culorile....
De sute de ori m-am uitat la ei cu coada ochiului,pentru ca nu aveam curajul sa ma uit in ochii lor.
Nu ca nu ar fi fost ingrijite,dar nu era nimeni sa le acorde atentie,  afectiune.
Unele satateau acolo cu lunile .Tot mai mari si mai triste,intr-un metru patrat.
Ma cosolam cu ideea ca am deja destule animale si nu le pot infia eu pe toate.
Asta pana intr-o zi ,care nu prevestea nimic deosebit de dimineata.
Am intrat in magazin ca de obicei si am dat nas in nas si ochi in ochi cu asta :





Am simtit ca ma sageata ceva in inima si picioarele mi s-au inmuiat.
M-am apropiat de cusca cu inima tresaltand si m-am uitat la el .Era mare cat pumnul meu.Se uita in continuare fix in ochii mei si mi-a raspuns la Pis,Pis cu un mieunat firav .
A fost dragoste la prima vedere.
Am intrebat ce varsta are si ce sex.
Mi s-a spus ca are 6 saptamani ,ca e motan si ca manaca singur bobite de baby cat,ca e vaccinat.
OK.Si cat costa ?
Ma gandeam ca nu poate costa mult fiind maidanez.
Pai 50 de lei,pe care sa-i cheltuiti in magazinul nostru.
Asadar, mancare la 2+1 pisici,2 caini,nisip,pentru puiul mic,etc...no problem.
Planul era deja facut .Singura problem  :)  era ca nu m-am sfatuit cu Omul.
Si era o Mare Problema !
Stiam exact ce o sa spuna daca-i dau telefon si-l intreb.
- NU  !
Am simtit atunci curajul ostasului de la Plevna.
"Prin foc, prin spangi, prin glonti, prin fum,

Prin mii de baionete,
Urcam, luptam.......":)
Nu-l sun fie ,ce o fi.
Si a fost,ca nu a mai vorbit cu mine o saptamana.
Dar pe piciorul cui adormea seara matzul ?
Pe al Omului desigur.Cu mine nu vorbea,dar si inima lui era topita.



Si pentru ca era motan ,si pentru ca e portocaliu i-am spus Piscot.
Mai tarziu am aflat ca-i pisica.
Si pentru ca avea 6 saptamani i-am luat bobite mici,mici,dar el saracul avea doar 4 si nu manca decat lapte. Era proaspat intarcat.
Si nu era vaccinat cum mi s-a spus si dupa 2 zile eram cu el la veterinar.
Piscot era bolnav,bolnav.
Si s-a chinuit si el si noi,o saptamana ,la un pas de moarte.
Si l-am ingrijit ca pe un copil mic si s-a facut bine si.......















Si m-am suit pe-o sa
Si v-am spus povestea asa.

Later edit :

Am simtit nevoia sa fac o precizare.
Va rog sa nu va luati pisici la primul impuls,dupa ce cititi acest articol.
Eu l-am luat pe Piscot in totala cunostiinta de cauza.
Mai aveam acasa 2 pisici si inaintea lor mai crescusem la mama cateva generatii.
Un pisic e o mare raspundere.
Traieste 10-15 ani,timp in care viata va aduce multe surprize.
Sunt parinti care nu accepta pisici in preajma bebelusilor.ce faceti atunci ?Il puneti pe strada,il duceti la tara ?
Sunt necesare controale periodice la veterinar,vaccinuri,medicament,mancare speciala,nisip,litiera,....deci o cheltuiala.Operatii in caz Doamne fereste de o boala mai grava.
Vor fi si ceva victime colaterale.Un fotoliu sau o mobila zgariata.
Mergi in concediu,un W/end la munte,mare cu cine il lasi ?
Daca stai la bloc trebuie sa pui plase la geamuri.Altfel patesti ca mine.Primul meu pisic,Thomas a cazut de la etajul 5.

Asa ca ganditi-va bine.
Un pisic nu e o jucarie.E un suflet viu de care va trebui sa ai grija toata viata !
Va pup.


34 de comentarii:

Andreea spunea...

Uite ce zdrahon de pisica s-a facut!Bravo ei! Si vad ca se impaca si cu cele 2 convietuitoare feline. Si eu ma sfiesc sa ma uit la ele in pet shop-uri, am o senzatie de orfelinat :( Pisica mamei e sufletul casei, are 3 pisoi de vreo 3 saptamani. Azi m-am jucat vreo 2 ore cu ei, ma doare inima cand ma gandesc ca va veni vremea sa dam din ei. Eh, inca ma mai bucur de dragalasenia lor...superbe sunt animalutele astea, prieteni adevarati la bine si la greu!

Lia spunea...

Andreea,
Da e un zdrahon si un tupeist.
Stie cum sa ne intre in suflet.Nici
familia de matze,nu i-a putut rezista. :)

Lilly spunea...

Eu cred ca fiecare animal are un om pereche.Si ca sunt legati.Asa era scris.Ca Piscot sa fie al vostru.E o dragalasa si Piscotel cred ca-i tare mandru acum, singur printre fete!Sa mai pui poze cu ei.Promiti?

Lia spunea...

Lilly,

Noroc ca in privinta animalelor avem voie sa fim poligami. :0
Dupa cum vezi eu am mai multe suflete pereche.
Sigur ca am sa mai pun poze......
Va urma. :)

Irina spunea...

Foarte frumoasa povestea. Si pozele! Sa va traiasca!

ophelia1983 spunea...

Felictari pentru curajul ajut!!! cu siguranta a meritat o saptamana de tacere pentru asa o fiinta dragalasa!!! Doamne cu scumpe sunt animalutele astea! aceeasi problema o am si eu cu iubitul meu, care nu vrea sa ma lase sa imi iau un matz!

Lia spunea...

Irina,multumesc.
Pozele sunt cum sunt,ca pe vremea aia stiam numai unde-i bumbul de Start. :)

Lia spunea...

Ophelia,

Un pisic e intradevar o Mare Responsabilitate si o cheltuiala.
Traieste 10-15 ani,cotroale la vaccinuri periodice la vet,mancare,litiera,....
Pe urma mergi in W/End la munte,la
mare,concedii.Cu cine il lasi ?
Eu am avut unul la bloc care a picat de la etajul 5.A fost o tragedie.
Trabuie judecat bine.
Eu am inceput sa-mi fac de cap ,de cand stam la casa.:)

DiAnais spunea...

Ce frumusel! sa fie sanatos, sa te bucuri de el mult timp de acum incolo!
Ma umple de revolta povestea ta...partea referitoare la minciunile care ti le-au spus la pet shop. Si numai cand ma gandesc cate animalute sufera din cauza unor astfel de magazine in care sunt tratati ca marfa si nu ca suflete mici.. :(
Totusi, ce poveste frumoasa pentru ca s-a terminat cu bine. :) M-am recunoscut putin in ea pentru ca si motanosul meu a fost motiv de cearta intre mine si consort(mai ales in primul an cand mieuna noaptea dupa pisicute, la balcon) si acum sunt cei mai mari prieteni. :)

Lia spunea...

Vincent,
Sunt deja membru in comunitatea Petit Chef.
O zi bun,sanatate si
Sarbatori Fericite ! :)

Lia spunea...

Anais,

Eu nu o iau asa in tragic.
Ma gndesc ca totusi e mai bine ca puii sa ajunga la astfel de centre,unde mai au o sansa, decat in drum,sau mai rau in vale.
E drept ca personalul lor lasa de dorit,dar crede-ma in cusca aia erau 20 de pisici mici.Tipul ala abia intrase in schimb.Cred ca nu stia nici pe ce lume e.
Vina mare a fost ca m-a mintit in privinta vaccinului.
Banii pe care ii iau pe un animal,e justificata de hrana pe care o dau celorlalte.
Na ,dar totul e bine cand se termina cu bine.
Cand am ajuns la vet cu el,acolo mai era o familie cu un pisic adoptat din acelasi loc. :)

Lia spunea...

A si sa nu uit.
Eu le-am castrat pe rand pe toate.
Desi m-a durut sufletul,dar e mult mai bine pentru sanatatea lor.
Nu se mai bat si e liniste in cartier.
Iar eu sunt linistita .Ce m-as fi facut cu vreo 20 de pui pe an ?

DiAnais spunea...

Da, si eu l-am castrat. Probleme au fost cat era tinerel si asteptam sa se faca anul pentru a putea fi castrat. :)

ophelia1983 spunea...

Stiu cum e...am mai avut un pisicut care pur si simplu a disparut...stateam la etajul 2...si cred ca a sarit cumva ( cert e ca nu l-am gasit jos) ! Vreo luna am alergat ca disperata in jurul blocului, am intrebat vecinii, am cautat non-stop!( tot ce sper e ca sa fi fost luat de cineva si sa-o fie bine)...
Dar totusi iti ofera atata iubuire un animalut: simte cand esti nervos, trist sau bolnav :) ..de asta vreau sa imi iau iar o pisicuta!

Mihaela spunea...

Eu nu cred, neam!, ca Omul tau se poate supara pe tine, un om atat de tonic si cu un asa umor.

Lia spunea...

Anais,
Stiu exact cum este asteptarea asta. :)
Pe Carra,care e pisica cea mai batrana,am castrat-o cand avea 4 ani.
Iti imaginezi ce concerte tragea noaptea. ....
Am tot amanat de dragul ei,dar cand ne-am mutat de la bloc la casa,nu s-a mai putut.

Lia spunea...

Ophelia,

Te inteleg perfect.Cumpaneste bine,
si daca simti ca poti fi mamica de pisic ia-ti.
Fiica mea si-a luat matz imediat dupa ce s-a casatotit.
Il cheama Lillu.E un motanel negru.
Un dragut,pe care il iau cu ei peste tot.
Daca ai vedea cum sta in masina.
El sus pe bancheta din spate si litiera jos. :)
Iubirea asta de pisici e boala grea
si se mosteneste. :)

Lia spunea...

Mihaela,
Si umorul lui are o limita. :)

Elena Toma spunea...

Lia, ce poveste si ce frumusete este Piscot! Putina lume stie cat de multe griji si preocupari ai legat de un animal, atunci cand locuieste cu tine. Este ca un membru al familiei, cu multe lucruri de care trebuie sa tii seama, daca respecti viata si nu vrei sa-l chinui doar pentru placerea ta. Veteranul familiei mele este un birmanez de 18 ani impliniti, cu care am trecut prin multe de-a lungul anilor: ne-am bucurat impreuna, ne-am facut griji (se vedea pe mutra lui!) impreuna, am suferit impreuna (i-a lipsit enorm mama mea, atunci cand a plecat dintre noi!), ne-am ajutat reciproc atunci cand am fost bolnavi (fiecare dupa puteri) etc. Cea mai tanara membra, printesa noastra, a avut ceva probleme, dar acum este stapana casei. Din pacate, am fost nevoiti sa o castram, avand niste probleme de sanatate nu se punea problema de a o supune efortului de a face pui. Deci, probleme, responsabilitati, pe langa multe bucurii.

Lia spunea...

Oau Elena,
18 ani ?Chiar ca e veteran.
Eu am o catelusa de 14 ani.
Stii vorba aia :

"De la tinerete,
Pan la batranete " :)

Cand am luat-o aveam 36 si acum....:)

Sa ne traiasca si noi pe langa ei.
Pup.

retete- ina spunea...

dragalasi pisoii,mi-ar place si mie

Lia spunea...

Ina,

Si ce te impiedica ? :)

Ana M. Ciolacu spunea...

Eu nu rezist mult la povestiri din astea...La partea cu cusca si el mai mic si nevaccinat deja ma destramasem...Noroc ca s-a terminat cu bine.Eu m-am apucat de plans pe strada de multe ori la vederea cate unui pisic mic si neajutorat.Am incercat mereu sa ii ajut asa cum am putut.Fiindca eu aveam deja in casa o frumusete superalintata de pisic care era geloasa pe orice si oricine.Domina casa mai ceva decat mine.Orice ar spune lumea,pisicile sunt printre cele mai inteligente animale,atat de inteligente incat nici nu ti-o arata pe deplin,sunt prea fine sa fuga cu papucii in dinti.Eu cu a mea purtam discutii la propriu...Imi raspundea cu cate-un miauu scurt sau cu un wfff daca dezaproba :))) Am petrecut impreuna multi ani,mi-a fost mereu aproape.Ma bucur mult ca tu ai ales sa salvezi Piscotzica,e adorabila..La cat mai multi ani impreuna.Cat de frumos ai povestit...Pupici pe botic Piscotzicai!

ChefChilly spunea...

Tocmai trec si eu prin exact ce spui tu. Avem deja o pisica acasa, Zaza, foarte posesiva si vineri seara am gasit in fata blocului un pisoi adorabil, de vreo 5 luni, inghetat de frig si cu o rana la labuta. Stiam ca probabil Zaza nu va fi incantata sa aiba un nou fratior, dar nu m-a lasat sufletul sa il las in frig, asa ca l-am luat acasa. E cea mai dulce pisica, sociabila, tandra, jucausa:D Acum suntem in procesul de socializare .. pana acum nu s-a lasat cu nici o violenta, par sa se tolereze una pe alta. Asa e, o pisica inseamna o responsabilitate mare, dar iti aduc atatea bucurii, eu una zic ca merita!

Mada spunea...

In cazul meu a fost viceversa, sotul meu a gasit un pui de pisic ce se aciuase in depozitul firmei la care lucreaza, l-au tinut acolo vreo trei luni, nu l-a vrut nimeni si cand s-a facut frig mi-a spus ca-l aduce acasa (initial imi arata poze facute cu telefonul) ca nu mai poate de dragul lui. Eu nu si nu, fara animale la bloc, ca miroase, lasa par, in final mi l-a adus dupa o vizita la vet, deparazitare, urma vaccinul, purici nu mai avea ca umpluse pe toata lumea(am avut si noi in casa si in masina) si a fost dat cu o substanta, vet-ul a spus ca e sanatoasa, era o pisicuta frumoasa cu botul patat si niste ochi uriasi verzi. A stat mititica ascunsa o zi intreaga dupa aragaz, inspaimantata de noul loc in care ajunsese, timp in care eu am stat numai pe google sa-mi iau informatii ca nici habar nu aveam cum sa am grija de ea. Cu mirosul am rezolvat-o ca am descoperit silicat-ul iar cu firele de par nu ma mai intereseaza ca mai e cate unul pe ici colo ca mi-e draga Mitzulica de mor. A intrat in calduri pe la opt luni dar a fost delicata, nu a facut foarte urat, apoi am sterilizat-o repede, spre binele ei, e vesela, sanatoasa si jucausa, are un an jumatate iar cheltuiala mi se pare insinifianta cand o vad cat de draguta e.

Lia spunea...

Chully si Mada,

Se spune ca nu noi ne alegem pisicile,ci ele ne aleg pe noi .
Tind sa cred ca asa este.:)

Mrs. Green Foot spunea...

Cand o sa fiu mare si o sa am casuta mea o sa imi iau si eu vreo 2 mate. Pana atunci visez :) Tare dragalasa e Piscot in prima poza - zici ca e o jucarie :))

Lia spunea...

Piciorus,
Cand sunt mici,sunt jucariile noastre.
Apoi devenim noi jucariile lor .:)
In fiecare dimineata mi se strecoara sub plapuma si-mi face "masaj" si toarce...toarce...
Pana ma trezesc sa-i dau de mancare.

hapleablog spunea...

Foarte dragalash noul membru al familiei :) Vad intr-o poza si niste gantere mici. Va fi un pisic culturist

Lia spunea...

Da,le folosim pe rand,ca suntem la fel de mancaciosi. :)

Mihaela spunea...

Lia, Piscotel asta e asa dragut, mi-au dat lacrimile. Si noi l-am gasit pe al nostru in fata cladirii unde locuim, chiar langa balcon, statea intr-o gaura sub scara. Am inceput sa ii dam de mancare si s-a obisnuit cu noi,apoi intr-o seara l-am luat in casa, si avea diaree, si l-am dus la veterinar, am cheltuit o carca de bani cu el, dar acum e bine si nu l-am da pe nimic. Cand l-am dus la castrat si s-a speriat de era sa le manance pe tantile alea (el care nu zice nici bleau, si nu a hasait niciodata la nimeni) am plans, si m-am uitat la pisiceii aia mici care asteptau sa fie adoptati, am mai vrut unul, dar sotul binenteles ca nu. Aici aveau mai multa grija de ei, era o cusca mare si aveau mancare. Niciodata nu mi-am imaginat ca o sa avem pisica, in nici un caz, si acum, si eu si sotul abia asteptam sa ajungem acasa sa ne jucam cu el :) Sa iti traiasca pisicutele, esti o persoana deosebita.

Lia spunea...

Mihaela,

Multumesc din suflet.
Cat despre pisici,nu pot spune decat ca dupa ce o ai pe prima,devii addicted. :)

Zazuza spunea...

nu citisem postarea asta dar serios ca mi-au dat lacrimile. avem si noi o gramada de pisici, si la noi acasa si la mama, culese de pe strada. e incredibil cat de afectuoase sunt! sa va traiasca piscoteii, tare-s frumosi!

Lia spunea...

Multumim Zazusa :)

Trimiteți un comentariu

Related Posts with Thumbnails